George. Primul banking inteligent.
Deși Brașovul, spre deosebire de București sau Cluj-Napoca, nu pare să fie un mediu ideal pentru dezvoltarea startup-urilor tech, este totuși locul în care câțiva tineri antreprenori au izbândit.
Foto: Mihnea Ratte
Într-un panel găzduit de IQ DIGITAL Summit Brașov și moderat de Ionuț Țața, CEO-ul companiei de consultanță Iceberg și un mai vechi prieten al proiectului, cinci fondatori de startup-uri și-au spus poveștile de business și de viață. Aceștia sunt Raul Olesch (Olstral), Andrea Adamo (WSA Group), Mihai Gheza (Machinations.io), Adela Ștefan (Svelte) și Alexandru Iliescu (Mondly) – vezi detalii despre fiecare dintre ei, aici.
Summitul de la Brașov, parte din proiectul IQ DIGITAL, e un concept Upgrade 100 alături de George – BCR. VODAFONE este technology partner.
Iar dacă ți-am trezit curiozitatea și vrei să afli repede câteva unde dintre dintre „știrile principale” care au rezultat în urma acestei dezbateri de idei e bine de știut că o frână importantă în procesul de incubare, finanțare și dezvoltare a start-up-urilor o reprezintă însăși lipsa unei comunități antreprenoriale vii.
Spre deosebire de antreprenorii din Capitală sau din Cluj-Napoca, spre exemplu, brașovenii merg pe mentalitatea „fiecare pentru el”, după cum remarcă Raul Olesch, co-fondator Olstral, chiar spre finalul discuției.
De altfel, speakerii din panelul FOCUS ON: BRAȘOV au mărturisit că nu se prea cunoșteau înainte de IQ DIGITAL Summit, acest eveniment devenind un bun pretext pentru cimentarea nucleului unei viitoare comunități.
Îți recomandăm să urmărești tot filmul evenimentului (merită!), însă pentru cei mai grăbiți avem câteva idei pe FFW mai jos:
1. Raul Olesch, Olstral, inovație în industria biomedicală: Primele implanturi ortopedice made in România
Brașovean get-beget, Raul – ca mulți alții, de altfel – a trecut printr-un duș rece în anii de pandemie.
Olstral, compania pe care o conduce și pe care a cofondat-o, făcea producție de piese de înaltă precizie mai ales pentru industria aviatică. Cât de mult a afectat COVID-19 acest domeniu e un lucru asupra căruia nu mai trebuie insistat.
A urmat provocarea pandemiei care ne-a cauzat destule bătăi de cap. Automat, fiind focusați pe industria de aviație, aproape că am pierdut tot ce clădisem în atâția ani.
Raul Olesch, Olstral
Dar, cum de înaltă precizie au nevoie și alte business-uri, inclusiv industria-vedetă a pandemiei, a pivotat spre industria medicală. Rezultatul? De la anul va începe să proiecteze și să producă sub brand propriu implanturi ortopedice, ceea ce constituie o premieră pentru România.
Marele hop în continuare este atragerea de resurse umane din industria biomedicală. Singura soluție este „importul” de personal inclusiv de peste granițe. Deja, dintre cei 80 de angajați ai Olstral, 20 au fost reolcați din alte orașe și din străinătate.
România nu are neapărat cel mai strălucitor brand de țară posibil, însă Brașovul – cu frumusețile sale naturale și arhitecturale – vinde bine și e un argument cu care poți atrage angajați inclusiv din Franța sau Germania.
2. Andrea Adamo, WSA Group, imigrantul care a reușit în România. Stabilit în 2011 la Brașov, azi are 450 de angajați
În urmă cu 11 ani, Andrea s-a decis să vină din Italia natală în România. Iar drumul a fost un „coșmar” la propriu, după cum mărturisește el.
Ca un arc peste timp, Andrea are astăzi în România peste 450 de angajați în special în domeniul recrutării de personal.
Context: Din 2013 este asociat la WSA Group (Work Support Agency), iar în ultimii ani a început digitalizarea procesului de recrutare, cu 3minutesjob.com. Mai multe despre Andrea aici.
La fel ca Raul Olesch, tot într-un moment economic dificil – e vorba de marea criză financiară de acum 15 ani – avea să primească o lecție dură. Și-a pierdut contractul pe care îl avea cu o mare firmă de internship din Italia și a fost nevoit să se angajeze într-un hipermarket.
„Am fost casier câteva luni”, își spune amuzat acum povestea tristă din 2007-2008. În fiecare zi admira prin fereastra magazinului un automobil Alfa Romeo și se tot întreba cum ar putea face să-și cumpere și el un astfel de model cu un salariu de 600 de euro. Cert e că în câțiva ani și-a cumpărat mașina și a venit cu ea în România. Într-un limbaj pretențios, aceasta este o tehnică de vizualizare a obiectivelor pentru a le putea atinge mai repede.
Andrea Adamo este continuu neliniștit și preocupat să identifice și să rezolve nevoi, definiția simplă a antreprenorului în serie, de fapt. Și, ca orice italian care se respectă, a revitalizat și un club de fotabl din Săcele, cu ajutorul unor împrumuturi din străinătate.
3. Mihai Gheza, Machinations.io. Start-up-ul brașovean a rezolvat problema Excel-ului
Mihai Gheza (stânga), alături de Adela Ștefan și Ionuț Țața | Foto: Mihnea Ratte
Am putea spune că Mihai, cofondatorul Machinations.io, face un business „invizibil” cu ochiul liber. Mai mult decât atât, un business foarte greu de înțeles de cei fără pregătire tehnică. (Ionuț Țața, moderatorul dezbaterii și, totodată, un promotor al ecosistemului startup din Brașov, admite că nu a crezut în idee când i-a fost prezentată, la începuturi.)
Până la urmă, ce e Machionations.io, un business care a atras deja finanțări de 5 milioane de dolari? Cel mai indicat e să folosim chiar cuvintele lui Mihai: „o unealtă de sisteme complexe”, folosită în industria jocurilor de game designeri, în logistică, crypto, mobilitate, adică oriunde apar sisteme complexe care pot fi mapate (n.r. cartografiate), simulate și optimizate înainte să se întâmple.
O mai bună înțelegere a businessului putem dobândi și și din povestea de viață a lui Mihai.
În Danemarca, în timp ce făcea un master, a lucrat înte 2013 și 2015 pentru studioul de jocuri SYBO Games care este dezvoltatorul și deținătorul de proprietate intelectuală pentru Subway Surfers – cel mai downladat joc de pe planetă. „Are peste 4 miliarde de download-uri în 10 ani”, spune Mihai.
La SYBO Games a făcut app advertising, user acquisitioin și analytics, fiind nevoit să lucreze mult cu excel-urile – un job complicat de care fugea toată lumea. Ei bine, plicticoasele softuri aveau să-i producă o revelație din care s-a născut Machinations.io. Și-a dat seama că excel-ul nu este o metodă științifică și nu face probabilistică, așa cum am fi tentați să credem. De alfel, a văzut multe bugete și titluri de jocuri „aruncate pe geam” din cauza lor.
Așa că a dat un search pe Google și a găsit Machinations – „un limbaj de modelare prin care poți să exprimi orice sistem complex”. Această tehnologie a fost teza de doctorat din 2012 a profesorului Joris Dormans de la Universitatea din Amsterdam, care avea să devină acționar, alături de Mihai și Dana Gheza (+alți doi români), al startup-ului Machinations.io de astăzi.
Am luat trei runde de finanțare. Am început să monetizăm anul trecut. Vânzările cresc cam cu 25% month from month. Sunt 40.000 de useri înregistrați. Tool-ul e prezent în vreo 600 de instituții academice.
Mihai Gheza, Machinatioins.io
Machinations e o firmă globală în toată regula. Are sediul central la Cluj-Napoca, dar co-fondatorii și mai mulți angajați (35 în total) lucrează de peste tot din Europa: Suedia, Belgia, Luxemburg, Spania, Marea Britanie etc.
4. Adela Ștefan, Svelte. Constructorii pot face acum grinzi, scări, pereți folosind cu 40% mai puțin beton
Până să ajungă Chief Administrative Officer (CAO) la Svelte, încurcate au fost căile Adelei. „Nemulțumită din naștere”, după cum se autodefinește chiar ea la începutul intervenției, a tatonat mai multe arii de cunoaștere, a schimbat țări și a încercat mai multe joburi.
Din capul locului, trebuie spus că nici tehnologia dezvoltată de Svelte nu e un lucru tocmai ușor de explicat. Pe scurt, Svelte produce niște matrițe cu forme complexe pentru construcții și arhitectură. Cu aceste matrițe, constructorii pot face grinzi, scări, pereți folosind cu 40% mai puțin beton. Iar dacă știm că 40% din emisiile anuale de carbon vin din construcții, businessul are și mai mult sens.
Primul șoc l-a avut când a plecat în Marea Britanie după terminarea liceului.
Obișnuită să fie o premiantă aplaudată de toată lumea, după plecarea din țară a constatat că e „mediocritate maximă”. De asemenea, formularea îi aparține.
Iar problemele veneau din marile diferențe culturale: în vreme ce în România era apreciată pentru opiniile ei, în Marea Britanie, cele care contau erau argumentele.
Mi-a luat foarte mult timp să învăț să construiesc argumente, să înțeleg informația. Mi-a plăcut așa de tare că am schimbat vreo cinci facultăți în tot atâția ani.
Adela Ștefan, CAO Svelte
După ce s-a crezut, pe rând, artistă, inginer, chimitsă etc, până la urmă, a acceptat că e „o tocilară” care, în schimb, se pricepe să scrie și să citească. Și asta nu e puțin lucru.
Unul dintre joburile în care și-a gaăsit sensul a fost cel de analist la o companie telco (n.r. telecom) din Finalnda. A avut ocazia să „mănânce inovație pe pâine” având contact cu sute de startup-uri și profesori din zona inovației.
I s-a făcut însă dor de Tâmpa și a revenit în țară, în Brașovul natal. Aici a urmat un al doilea șoc, în oglindă cu primul. A fost dezamgită de modul „brutal” în care interacționau oamenii și de lipsa de deschidere. Primul reflex a fost să uite din nou de România, dar a găsit și de data asta ceva palpitant: a învățat să aplice singură pentru fonduri europene direct de la Comisia Europeană.
Între timp, și-a amintit de un antreprenor care îi propusese să lucreze cu el în perioada căutărilor ei brașovene și pe care îl refuzase. L-a contactat pe Octavian Richea și i-a propus să-i scrie o aplicație pentru fonduri europene. De data aceasta, ea a fost refuzată. A scris aplicația oricum și compania a obținut o finanțare de 2,4 milioane de euro. Și așa a început povestea Svelte.
4. Alexandru Iliescu, Mondly: Am început afacerea cu 1.000 de euro; mama, primul inevstitor
În cazul lui Alex, drumul spre succes a fost ceva mai drept. După ce a lucrat pentru mai multe multinaționale din tehnologie, precum IBM, Oracle sau SAP, a fondat în 2013, alături de fratele său, Tudor Iliescu, Mondly – o aplicație de învățare a limbilor străine. Iar primul „investitor” atras în Mondly a fost mama celor doi, care le-a dat 1.000 de euro să-și cumpere un Mac (n.r. computer de tip desktop produs de Apple).
Context. Anul acesta, în primăvară, Mondly a fost prealuată de Pearson, cea mai mare companie de learning din lume a cărei valoare de piață se ridică la aproape 7 miliarde de lire sterline (8 miliarde de euro). Valoarea deal-ului a rămas însă confidențială. În cei opt ani de la înființare, Mondly a fost descărcată de peste 100 de milioane de ori, ceea ce o situează în top 3 în lume pe mobile language learning.
Gigantul cu acționariat britanic și cu o tradiție de peste un secol, trece printr-un amplu proces de transformare digitală, iar mica firmă din Brașov a devenit un nucleu pentru inovație. De altfel, după tranzacție, frații Iliescu au devenit vicepreședinți în cadrul diviziei de language learning a Pearson.
Dacă vreți o paralelă, printr-un astfel de proces a trecut și Naspers, acționarul majoritar al eMag, o veche companie de media din Africa de Sud.
Iar că Mondly s-a născut la Brașov nu e o pură întâmplare. Frații Iliescu s-au întors acasă special pentru a porni afacerea după mai mulți ani petrecuți în străinătate.
Apropo de eMag și Naspers, aici poți afla povestea din spatele creșterii celui mai mare retailer online din România spusă chiar de Iulian Stanciu, președinte executiv, pe scena IQ Digital Summit Brașov.
Cred că Brașovul are un avantaj fantastic, pentru că e un loc în care poți să te concentrezi, e un loc în care e liniște, e un loc în care natura și poate și arhitectura te inspiră înspre a construi ceva pe termen lung.
Alexandru Iliescu, Mondly
SESIUNE Q&A. „ÎN BRAȘOV, FIECARE E PENTRU EL.”
Cei cinci antreprenori au răspuns, la finalul dezbaterii, mai multor întrebări din public adresate de Ionuț Țața.
Există o comunitate de antreprenori la Brașov?
Raul Olesch: Probabil că este un defect al brașovenilor. Cei din Cluj sau din București au latura de networking mult mai dezvoltată. În schimb, în Brașov, fiecare e cam pentru el și probabil e un lucru în minus al nostru. Pentru că ar trebui să ne unim pentru a putea face anumite lucruri pentru Brașov sau pentru brașoveni. Și noi suntem cinci persoane care, cu toate că fiecare a realizat ceva, nu prea s-au cunoscut până în prezent.
Educație formală pentru antreprenorii locali?
Alexandru Iliescu: În IT nu ai nevoie de fabrici sau să lucrezi cu produse fizice. Pentru asta ne-a fost ușor să ne conectăm direct la ce se întâmplă în Silicon Valley sau în cele mai mari univesrități din lume. Am putut să facem un bypass, dar am avut o educație formală în România, în Brașov.
Mihai Gheza: Educație formală nu știu de unde ai putea să obții sau să recomand. Toată știința de a crea un startup este pe YouTube. Cred că este important să faceți mentorat sau coaching, dar unu la unu. Și, dacă poți să atragi advisor în startup-ul tău pe cineva care a mai trecut prin asta e invaluable. Dacă poți să îl atragi ca co-fondator, e next level din start.
Ce așteaptă mediul de business local de la autorități?
Alexandru Iliescu: O școală de hospitality, pentru că Brașovul este cel mai turistic oraș din țară și mai multe investitiții în universitate.
Raul Olesch: Și eu sunt de aceeași părere. Universitatea Transilvania a fost cândva foarte recunoscută, dar, din păcate, astăzi nu mai vedem atât de multe persoane care să iasă cu un know how foarte bun.
CE ESTE IQ DIGITAL
Conceptul IQ DIGITAL a fost gândit de echipa Upgrade 100 alături de George – inovație BCR.
Proiectul educațional tip hybrid media cuprinde evenimente, podcasts, newslettere, text și video short & long form și e difuzat online dar și la radio și TV pentru a sprijini astfel procesele de digitalizare cu care se confruntă sectorul IMM, administrația publică și comunitățile locale din România.
VODAFONE România s-a alăturat proiectului ca technology partner iar secțiunea DIGITALINATION este dezvoltată și cu ajutorul Institutului ASPEN România.
Suntem deschiși unor noi colaborări: aici.
