Un concept UPGRADE 100 powered by George. Primul banking inteligent.

Colaborarea dintre mediul academic, antreprenori și administrațiile publice locale pentru clădirea unor comunități digital-friendly e o iluzie, în multe orașe din România.

  • Cu toate acestea, există și exemple încurajatoare vin dinspre marile orașe din România

O nouă dezbatere IQ DIGITAL by George a pus pe tapet dureroasa problemă a digitalizării comunităților locale. Expertul în e-guvernare Radu Puchiu – co-fondator al H.appy Cities – i-a invitat pentru a obține opinii valoroase pe:

Patricia Bertea, managing partner la Brandweb și cofondator Poloniq, îmbină antreprenoriatul cu o carieră universitară fiind lector la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași. A pus bazele Brandweb, o agenție de web design și marketing digital în 2005 pe când încă era studentăRecent a lansat startup-ul Poloniq care dezvoltă un software destinat restaurantelor care vor să se digitalizeze

Alexandra Petcu, Head of Project Access Bureau la Universitatea de Vest din Timișoara, a coordonat implementarea unui proiect destinat creării și finanțării unui ecosistem antreprenorial sustenabil în zona de Vest. Prin acesta au fost lansate peste 70 de startup-uri preocupate de reducerea poluări și a deșeurilor, precum și de digitalizare.

Ionuț Țața, președinte al Clusterului pentru Inovare și Tehnologie din Brașov și CEO Iceberg (companie de consultanță pentru startup-uri), este un facilitator al transformării digitale pentru companiile din zona Centru a RomânieiEcosistemul dezvoltat în interiorul clusterului furnizează un cadru pentru dezvoltarea antreprenoriatului, transfer de tehnologie, inovare, investiții în noile tehnologii și internațioinalizarea IMM-urilor. 

FFW > Idei de urmărit în dezbatere

Cum a pornit implicarea în antreprenoriat, în comunitate și în proiecte de digital care i-au ajutat pe alții să devină digitali? 

19:20 | Patricia Bertea: A pornit dintr-o nevoie – aceea de a nu pleca din Iași. Sunt absolventă de marketing și toate job-urile faine erau în București sau în afară. Atunci am deschis propria firmă (Brandweb) fiind în anul III de facultate. A fost o opțiune de carieră să pot să fac marketing – pasiunea mea – și să rămân acasă cu familia și prietenii

  • Am mers pe principiul „keep it small” și pe o cultură organizațională bazată pe familie. Chiar recent citeam o carte recomandată de Andreea Roșca „Company of One: Why Staying Small is the Next Big Thing” în care ne-am regăsit ca filosofie.
  • Am făcut mult timp outsourcing și în ultimii patru ani am început să dezvoltăm produse proprii. Avem două produse pe care acum le promovăm intens, unul dintre ele fiind Poloniq – un software care ajută restaurantele să digitalizeze relația cu clienții.
Patricia Bertea, managing partner la Brandweb și cofondator Poloniq

20:43 | Alexandra Petcu: Cu un istoric de antreprenoriat de familie care vine de vreo două- trei generații, provocarea generației mele și a mea personală a fost să îmbin antreprenoriatul cu pasiunea pentru transformarea mediului academic, din care provin. 

  • [Universitatea de Vest din Timișoara i-a dat ocazia să devină intraprenor. Aici a avut mai multe inițiative antreprenoriale printre care și una de dezvoltare durabilă. Acesta a făcut parte dintr-un demers mai amplu, la nivel național, de stimulare a antreprenoriatului prin care au fost finanțate 200 de startup-uri în regiunea Vest.] 

21:37 | Ionuț Țața: Pentru mine, conectarea cu antreprenoriatul a venit cumva ca un reflex, după ce mi-am dat seama încă din facultate că mi-ar fi greu să lucrez într-o corporație, că lucrurile s-ar mișca mult prea încet pentru gustul meu. Am plecat după o lună de lucru într-o multinațională.

  • Întrucât aveam reflexul de a vedea multe oportunități nu mă puteam hotărî pe care să o aleg, așa că mi-a fost ușor să merg către antreprenoriatul din zona consultanței (Iceberg) și ulterior să migrez spre partea de inovare și IT
  • Fiind și economist m-a preocupat modul în care antreprenoriatul poate și trebuie să contribuie la dezvoltarea economică și socială a unui oraș, a unei regiuni. Și întotdeauna am căutat inspirație în ceea ce se întâmplă în alte locuri din lume. Am încercat să transfer lecțiile de acolo și către Brașov. 

„Fiind și economist m-a preocupat modul în care antreprenoriatul poate și trebuie să contribuie la dezvoltarea economică și socială a unui oraș, a unei regiuni.” 

Ionuț Țața, Iceberg 

Care sunt mecanismele de conectare la rețeaua de inovare de la nivel european? 

22:40 | Ionuț Țața: Hai să vorbim despre unde suntem noi ca țară și ca orașe în lanțurile de inovare europene sau globale. Dacă pornim de la prezumția că inovare înseamnă IT, problema e că suntem într-un capăt al lanțului de valoare.

[Ionuț Țața spune că România e deficitară pe zona de concept și arhitectură de tehnologie, având competențe mai ales pe partea de execuție, de testare și implementareInovarea e adusă de startup-uri sau de oameni care dobândesc o experiență internațională și revin în țară]

  • Există niște rețele europene (private sau publice) care încurajează inovarea prin tehnologie. Noi lucrăm cu Institutul European de Inovare și Tehnologie, îi reprezentăm în România pe două tematici – mobilitate urbană și manufacturing (tehnologii pentru industria manufacturieră). 

[Mobilitatea urbană și manufacturing-ul: două domenii în care România are nevoie de multă inovare.]  

# Multe orașe au mari probleme de trafic

Relocarea capacităților de producție din Asia ar putea fi o oportunitate pentru noi, însă criza forței de muncă reprezintă un frână. Roboții și automatizarea sunt cheia problemei

  • Provocările pe zona de mobilitate urbană sunt specifice României câteodată, pentru că există un cadru și social, și legal care le face să fie și așa. România însă este și o țară dereglementată în materie de mobilitate urbană și poate fi un spațiu interesant pentru experimentare

„Cum ar fi dacă am experimenta într-un oraș din România livrarea de produse prin drone?!” 

Ionuț Țața, Iceberg | 26:25

Ionuț Țața, Iceberg

Apropo de inovare și de open innovation, ce înseamnă asta pentru toată lumea și cum se conectează asta cu nevoile orașului? 

27:10 | Alexandra Petcu: O să mă leg de ce înseamnă inovare deschisă pentru toată lumea, pentru că – de fapt – cred că aici este cheia. Conceptele de inovare deschisă nu sunt noi, dar noi poate pentru România. Conceptul de inovare deschisă într-o manieră colaborativă înseamnă că toți suntem în jurul aceleași mese de dialog pentru a înțelege care sunt competențele cu care contribuim, pentru a le pune în comun, pentru a identifica soluții.

În august 2021, Primăria Timișoarei a inițiat un proces de generare a strategiei de Smart City și Transformare Digitală, invitând la consultări profesioniști din antreprenoriat, cercetare & educațieadministrație publică sau organizații patronale.  

  • Pe de altă parte, Universitatea de Vest, spune Alexandra Petcu, are o colaborare și cu Torino City Lab. Orașul italian a devenit în întregime o platformă de testare pentru tehnologii inovative oferind infrastructură fizică și tehnologică.

„Conceptul de inovare deschisă într-o manieră colaborativă înseamnă că toți suntem în jurul aceleeași mese de dialog pentru a înțelege care sunt competențele cu care contribuim.” 

Alexandra Petcu, Universitatea de Vest din Timișoara

Cum poate învață administrația publică digitalizare?

28:55 | Patricia Bertea: Teoretic, a fost simplu. Eu mai am o pălărie: sunt lector universitar doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Iași.

Chiar imediat după ce am terminat facultatea am început să predau și am rămas în continuare în mediul academic. Practic, nu este chiar atât (de simplu). 

  • Doi ani la rând, până să vină pandemia, am organizat Tech Ideas by InfoEc Students, un boot camp de antreprenoriat pentru studenții de la informatică economică. Aproximativ 100 de studenți, împărțiți în 20 de echipe, au lucrat la ideile lor de startup-uri tech. Proiectul fost făcut într-un parteneriat cu Rubik Hub din Piatra Neamț și cu suportul unor companii private.
  • Studenții au fost într-o excursie de trei zile. S-a simțit ca o excursie, în schimb, s-a lucrat peste 12 ore pe zi

„Am avut echipe de studenți care au sărit peste cină, pentru că stăteau cu mentorii și încercau să găsească soluții și explicații la ceea ce își doreau ei să facă.”  

Patricia Bertea | 30:52

Avem un centru interesant la Brașov, care dezvoltă soluții. Dar cum îl legăm cu ce se întâmplă în administrație?

32:00 |: Complicat. E un gap care trebuie depășit. A implementa așa ceva în contextul administrativ din România și în raport cu problemele cu care se confruntă comunitățile câteodată e dificil

  • E interesant însă de văzut că există bune practici care încep de la administrația publică. În Piatra Neamț, există Rubik Hub care este creat de Agenția de Dezvoltare Regională.
  • La Odorheiul Secuiesc, primăria a creat un incubator care e plin și cred că urmează să construiască un al doilea. La unul dintre work shop-uri a participat și fondatorul Fornetti din Ungaria. A fost sala plină în Odorheiul Secuiesc. Și nu e the usual suspect Odorheiul Secuiesc pentru asta. Te aștepți să se întâmple în Timișoara sau în Brașov.

[Un alt exemplu de incubator eficient este cel de la Sfântu Gheorghe, unul dintre cele mai vechi. Pe de alt parte, Cluj-Napoca are dezavantajul că spațiile publice se află în afara orașului, însă lucrurile încep să se miște și acolo. Primăria Constanța  organizează o licitație pentru proiectarea unui incubator.]

  • Întrebarea e ce se întâmplă dincolo de spațiu (locul fizic). Legea te obligă să-l închiriezi la prețul cel mai mare, să faci un fel de licitație și acolo se termină filmul. Dacă nu găsești un workaround (cadru) legal ajungi să închiriezi la corporații care oferă mai mult
  • Dincolo de asta, cum se întâmplă cooperarea propriu-zisă, care sunt bunele practiciexperiențele pozitive

Exemplele sunt puține: la Cluj-Napoca, are loc de cinci ani un proces de inovare deschisă care aduce la un loc oameni din administrația publică împreună cu specialiști din zona de IT și cu experți din afara comunităților pentru a cocrea soluții și, după aceea, un an au timp să coopereze

  • Raritatea exemplelor are drept cauză faptul că administrația publică are reflexul să controleze majoritatea lucrurilor care se întâmplă în oraș. Practic, plătește experți, dar administrația e cea care implementează soluțiile, fără să împartă merite sau responsabilități cu comunitatea. 
  • Ionuț Țața mai crede că dacă mai multe orașe au o problemă comună (hiperpopularea sau poluarea) prioritatea de colaborare și inovare (vorbim inclusiv de programele pentru startup-uri) trebuie să fie pe domeniul acela.

Cum se vede digitalizarea de la Timișoara?

Alexandra Petcu, Head of Project Access Bureau la Universitatea de Vest din Timișoara

Alexandra Petcu vorbește despre două tendințe concomitente: 

# există politici publice de stimulare a antreprenoriatului, inclusiv prin finanțări (ajutoare de minimis pentru startup-uri, adică sume mici care nu se supun rigorilor ajutoarelor de stat), care au democratizat procesul antreprenorial,

# preluarea anumitor concepte experimentate la nivel european se face uneori cu rigiditate.]

Cel puțin 25-30% dintre antreprenorii care au fost creați prin diversele programe de minimis antreprenorial și-au asumat obiective de dezvoltare durabilă, de emisii scăzute de dioxid de carbon sau de tranziție digitală.” 

Alexandra Petcu, Universitatea de Vest Timișoara | 36:33

37:22 | Patricia Bertea: Cred că aș fi destul de subiectivă în răspuns. Nu pot să zic că am simțit o prezență a administrației publice în ceea ce înseamnă parteneriate academic-privat-publicNu am remarcat proiecte în care să fim invitați, consultați; să fie o strategie coerentă și pe termen lung. Poate că există, dar nu au vizibilitate. Și la noi în universitate sunt diverse proiecte făcute cu finanțare europeană care nu au vizibilitate

[În multe cazuri, oamenii sunt prea preocupați de managementul de proiect în sine și prea puțin de o comunicare eficientă

  • Cred că studenții sunt un potențial extraordinar pentru tot ceea ce înseamnă inovare din foarte multe motive – ei au o libertate mult mai mare de a se angaja în activități extracuriculare, au energieentuziasm. Sunt lucruri de care cred că Iașiul nu profită la maxim, noi fiind un centru universitar foarte mare. 

39:54 | Patricia Bertea: Visez la un hub de transfer tehnologic dinspre universitate spre mediul privat, un hub care să faciliteze în special crearea de spin off-uri.

  • Avem școli de doctorat foarte bune, colegi cu doctoratdoctoranzi care lucrează pe niște proiecte foarte interesante. Ar fi nevoie de implicarea administrației publice și a companiilor, pentru ca toate aceste cercetări care se fac cu foarte multă rigoare, să beneficieze de material din mediul privat. Astfel, rezultatele cercetării ar putea dobândi valoare practică

„Visez la un hub de transfer tehnologic dinspre universitate spre mediul privat.” 

Patricia Bertea, Brandweb / Poloniq

40:54 | Alexandra Petcu: Având un background comun cu Patricia, cu un picior în academic și cu celălalt în antreprenoriat, probabil că discursul e cvasisimilar. 

Alexandra Petcu vede aici trei soluții

# introducerea conceptelor de inovare și antreprenoriat în curriculum-ul tuturor studenților

# integrarea conceptelor de inovare deschisă la nivel de metodologie,

# crearea unei platforme care preia provocări provenite de la societatea civilă și le transformă în material de lucru pentru proiectele studenților.]

42:50 | Ionuț Țața: Mi se pare paradoxal că, de multe ori, în comunități mici lucrurile se întâmplă cu mai multă deschidere decât în cele mari.

Ionuț Țața dă două exemple la extreme: 

# o primărie care preferă să-și crească grila de personal cu 80 de angajați, ceea ce se traduce printr-un cost suplimentar de 1,3-1,5 milioane de euro/ an în loc să folosească banii pentru a automatiza procesele, în așa fel încât oamenii să fie eliberați de o muncă repetitivă și să poată face o muncă mai creativă. 

# o asociație de dezvoltare intercomunitară din județul Vaslui, formată din administrații publice locale și județene, își propune să aducă resurse financiare la un loc și să finanțeze dezvoltarea de platforme de soluții tehnologice, care să poată fi utilizată de toți partenerii.]  

„Comunitățile mici vor genera următorul val al transformării digitale în administrația publică din România.” 

Ionuț Țața, Iceberg | 44:53

Te așteptăm în comunitatea IQ Digital!

Urmăriți interviul integral, parte din proiectul hybrid media IQ Digital by George – creat în parteneriat de BCR și UPGRADE 100

Pentru a afla imediat că am publicat ceva nou vă puteți abona la Canalul Youtube și la Newsletterul IQ DIGITAL

Marian Hurducas

Marian Hurducaș are o experiență de peste 15 ani în comunicare și marketing. Antrerprenor și consultant de comunicare și marketing, fost om de radio. Totodată este și gazda podcastului Hurducast și co-realizator al show-ului de cultură digitală UPGRADE 100 Live – difuzat lunea de la 7 PM la Radio Guerrilla.

View all posts

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată.