Genul de capitalism cimentat în ultimele secole trebuie împrospătat. Urgent!
Marile corporații au nevoie de un upgrade, de o schimbare a paradigmei după care funcționează.
E un “avertisment” desprins dintr-o dezbatere de un nivel greu de atins: pe scena IQ DIGITAL Summit Brașov am avut privilegiul de a aduce împreună 3 CEO de mari companii active în România – BCR, VODAFONE și eMAG – la care li s-au adăugat 2 experți: cu viziune locală, respectiv internațională.
Moderatori au fost Smaranda Heroiu, director executiv al Upgrade 100 si Dragoș Stanca, antreprenorul care a fondat Upgrade 100.
La dezbaterea urmărită live de 600 de antreprenori și oameni de business aflați în sala Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov au participat futurologul britanic Matthew Griffin, Ionuț Țața (CEO al companiei de consultanță Iceberg din Brașov), Iulian Stanciu (președinte executiv eMag), Achilleas Kanaris (CEO Vodafone România) și Sergiu Manea (CEO BCR).
O soluție pentru problema enunțată la început vine de la Iulian Stanciu, președintele executiv al eMag, cea mai mare platformă de e-commerce din România.
În opinia sa, acționarii nu mai trebuie să se gândească doar la propriile dividende și să conștientizeze că businessul lor e în viață și datorită altor stakeholderi: angajați, clienți, comunitate, stat etc.
El dă exemplul Tamago-ya, un livrator de mâncare din Japonia – business aflat la a treia generație – ai cărui proprietari păstrează pentru ei doar 5% din profit, restul fiind redistribuit către comunitate și angajați.
Dar nu doar capitalismul, ca ideologie, are nevoie de reparații… capitale. Însăși corporația tradițională, adormită în confortul pe care i-l dădea altădată poziția solidă pe piață, trebuie să se reinventeze – crede el.
[Discursul lui Stanciu de la IQ DIGITAL Summit este sintetizat aici]
„Toate companiile rigide au murit!”
Sergiu Manea, CEO-ul BCR, cel care a ținut la IQ DIGITAL Summit un speech sincer despre lecțiile dure pe care le-a primit în timpul digitalizării accelerate a băncii, arată că lipsa de flexbilitate este un pericol mortal în vremurile actuale.
„Toate companiile rigide au murit” – spune el, sec.
De asemenea, Achilleas Kanaris de la VODAFONE România, un alt CEO prezent la dezbatere – și care a susținut un keynote despre viitor la Brașov – , crede că marile organizații pot să-și piardă ușor calea în lipsa unor obiective bine definite și urmărite cu încăpățânare, zi de zi.
Într-un plan mai larg, companiile trebuie să înceteze să mai facă rău planetei, a subliniat futurologul britanic Matthew Griffin – discursul său de la summit e aici.
Vestea bună e că marile instituții financiare, de talia UBS, BlackRock sau Citigroup investesc masiv în companii care respectă strict criteriile ESG (Environmental, Social and Governance).
Pe de altă parte, Ionuț Țața, CEO-ul companiei de consultanță Iceberg și moderator la IQ DIGITAL Sumit al unei dezbateri a comunității startup din Brașov, e de părere că, în cazul României, care e codașă în materie de digitalizare, prea multe reguli pot fi un factor de frânare.
„Dacă vom respecta mereu regulile, tot timpul o să stăm la coadă”
Ionuț Țața – ICEBERG
Achilleas Kanaris: Nu e ușor, e nevoie de timp, mai ales dacă ești o companie mare din vechea economie, cu reflexe culturale bine întipărite. Trebuie să o faci parțial organic și parțial prin forță.
Dacă e să fiu sincer, atât în România, cât și în alte țări, am asistat la multe schimbări în utimii ani în ceea ce privește tipurile de abilități pe care le atragem în companie.
Folosim termenul „acqui-hire” (n.r. angajare prin achiziție de talent) – cumpărăm companii cu know-how pentru a aduce un nou mindset în organizație.
Ne-am asumat și câteva riscuri promovând tineri din interior. Lucrăm mult cu absolvenți la nivel global. Mixul celor două aduce transformarea culturală.
Sergiu Manea, BCR: În realitate, nu poți gestiona asta. Dacă ai încerca s-o faci s-ar întoarce împotriva ta. Trebuie să te concentrezi pe întrebarea „ce problemă rezolvi și pentru cine?”.
Contracarăm acest proces de dispariție naturală a organizațiilor mari (incumbent) prin deshidere. După umila mea părere, este singura cale.
Și unul dintre motivele pentru care au murit este că, pe de o parte, nu au putut să se deschidă și, în al doilea rând, nu au avut dorința, dacă nu curajul, să se supună unui proces de “disruption”.
Capitalismul de ieri: „Concediați angajați, tăiați beneficii, puneți presiune pe furnizori!”
Iulian Stanciu, eMAG crede că rolul ca lideri de organizații este să redistribuie valoarea produsă de organizație către diverși stakeholderi.
Ceea ce, în criză, este extrem de greu. “Pentru că, dacă vă uitați în spate, când compania a fost inventată cu 200 de ani în urmă, era o idee foarte simplă: compania a fost inventată ca să producă valoare pentru acționari.
Dar cred că rolul nostru este să-i păstrăm implicați pe termen lung nu doar pe acționari, ci și pe alți stakeholderi.
Și asta e problema-cheie, pentru că multe companii și-au luat angajamente legate de ESG (Environmental, Social and Governance) anul trecut și tot multe au renunțat la aceste angajamente anul acesta.
Achilleas Kanaris, CEO – VODAFONE: Cred că trebuie să ai un obiectiv foarte clar în minte.
Mai ales în organizațiile complexe, riști să deviezi foarte repede și foarte ușor, trebuie să definești care e rolul tău și trebuie să fii deschis la parteneriate. Vorbim de o lume foarte interconectată.
Ionuț Țața, Iceberg, crede că marea provocare pentru anii viitori este ca, la Brașov, să dispară falia dintre comunitatea startup locală și marile companii tech din Occident.
E necesară o întrepătrundere între cele două lumi, pentru că, în realitate, tehnologii produse local și exportate se întorc la Brașov sub formă de bunuri și servicii – industria auto este un exemplu.
Provocarea noastră pentru anii viitori este să ajungem din urmă sau poate chiar să depășim alte orașe, să introducem modele de decizii bazate pe date în businessurile noastre.
Ionuț Țața, CEO Iceberg
Recomandăm și o excelentă prezentare - Puterea lui ȘI - susținută la Brașov de Andreas Ekström, jurnalist tech și autor a 7 cărți, care tratează printre altele și antagonismul local-global - care nu va duce la nimic bun.
Sergiu Manea, BCR: Ceea ce facem e să oferim o funcționalitate plăcută dar trebuie să avem grijă și să urmărim scopul, adică să avem grijă de viața și sănătatea financiară a oamenilor, companiilor și comunității cu care intrăm în contac
Vreau ca oamenii care intrăm în contact cu noi să aibă o viață mai bună și asta nu pentru că le scutim 5-10 minute din viață (n.r. datorită procesului de transformare digitală din companie).
Facem asta deja, dar nu e de ajuns. Va fi de ajuns într-o zi în care vom putea să umplem aceste cinci minute cu o conversație despre cum e viața lor și despre cum putem să îi ajutăm.
Achilleas Kanaris de la VODAFONE povestește că de-a lungul anilor petrecuți în industria telecom a asistat la trecerea de la setarea unor scopuri mărunte la unele cu adevărat importante.
Iar astăzi admite că ia decizii care nu vizează doar profitul dacă efectul lor e benefic pe un plan mai larg și nu doar pentru companie.
Avem mare grijă de modul în care folosim datele clienților noștri, chiar dincolo de reglementările europene
Achilleas Kanaris, CEO Vodafone România
Business sustenabil: Acționarii unei firme din Japonia opresc doar 5% din profit
Iulian Stanciu, eMAG: Dacă te uiți la consumatori – noi facem studii din trei în trei luni ca să vedem ce este important – vedem că sustenabiliatea e în creștere dar tot nu este în top 3.
Cred că e pe locul 5, e departe de a fi driverul alegerii unui partener sau a unui produs sau a unui serviciu.
O altă chestiune este standardul sustenabilității întrucât azi orice companie poate clama că e sustenabilă. Acest standard e în curs de formare, dar înainte să existe standarde decizia e luată de acționar și va fi doar o acțiune de PR.
Afacerile de familie sunt sustenabile pe termen lung. Unul dintre exemplele mele preferate – care e studiat la Stanford – este Tamago-ya, un business la a treia generație din Japonia.
Ei fac de 40 de ani ceea ce inventăm noi acum cu Tazz și Glovo: 5% din profit e păstrat în companie, restul fiind împărțit la angajați și comunitate. Asta este cea mai susteabilă și puternică companie. Dar nu putem fi așa și noi, pentru că o asemenea companie trebuie proiectată în acest fel din prima zi.
Ionuț Țața, Iceberg: Mă gândeam la ce spunea Sergiu, anume că liderii pieței nu permit să fie disrupți (n.r. reinventați) din interior.
Și cred că atunci când vorbim despre aspecte etice, da, evident trebuie să avem principii etice, dar când vorbim despre a juca după reguli cu scopul de a ne disrupe pe noi înșine sau de a disrupe piețe, uneori trebuie să încălcăm regulile.
Și apoi haideți să restrângem un pic perspectiva și să vedem unde este România. Suntem ultimii sau penultimii în digitalizare, inovație și așa mai departe, în toate clasamentele europene.
Dacă vom respecta regulile, tot timpul o să stăm la coadă.
Matthew Griffin: Tânăra generație crede că, în principiu, organizațiile capitaliste sunt mai înclinate să-și trateze angajații ca pe o marfă și, de asemena, să trateze planeta tot ca pe o marfă.
în Europa și în SUA, asistăm la apariția capitalismului etic. Acesta nu este nou, e prezent de sute de ani – organizații precum Mars l-au adoptat din toată inima – e bazat pe principiul următor:
Reprezint organizații care au 50.000 de miliarde de dolari în administrare – organizații ca BlackRock, UBS, Citigroup, Legal & General.
Când ne uităm la ESG din perspectiva investitorilor, aceștia investesc cu convingere în organizații capabile să demonstreze că au acreditări ESG serioase sau că au strategii de raportare și monitorizare.
Un business sustenabil ne duce în punctul în care admitem că am făcut într-o oarecare măsură rău planetei. Deci dacă suntem un business sustenabil trebuie să ne oprim să facem rău planetei.
Matthew Griffin a mai adăugat că, pe lângă stoparea răului, ar trebui să ne punem și problema cum reparăm stricăciunile
Câteva idei de notat pentru acasă: „Nu avem nicio scuză!”
Ionuț Țața, Iceberg: Nu avem nicio scuză! Am văzut oameni care fac lcururi la nivel global. Trebuie să facem mai mult pentru oraș, comunitate, noi înșine.
Ultimii doi ani ne-au arătat cum putem lucra de la distanță chiar și la nivel global și cred că orașul ne oferă oportunități mari să devenim globali de aici.
Iulian Stanciu. eMAG: Există speranță pentru România, există speranță într-o criză și după criză. Noi ca antreprenori ar trebui să țintim mai sus, dar trebuie început cu speranță și gândire pozitivă.
Achilleas Kanaris, Vodafone: Aș spune un cuvânt – potențial. Există mult potențial în România. Pesimistul din mine spune „Dumnezeule, cât de în urmă e România în procesul de digitalizare”. Dar dacă sunt optimist aș zice „Doamne, cât potențial are România”.
Sergiu Manea, BCR: Pentru mine cuvântul-cheie este împreună. Poate că satul global cumva a dispărut în termeni de reprentare teoretică, din moment ce toată lumea vorbește despre polarizare, de globalism versus naționalism. De fapt, e timpul să zidim rețele ale binelului, ale scopului comun.
Dezbaterea integrală, în limba engleză, este publicată pe canalul YouTube al Upgrade 100:
CE ESTE IQ DIGITAL?
Proiectul educațional tip hybrid media cuprinde evenimente, podcasts, newslettere, text și video short & long form și e difuzat online dar și la radio și TV pentru a sprijini astfel procesele de digitalizare cu care se confruntă sectorul IMM, administrația publică și comunitățile locale din România.
VODAFONE România s-a alăturat proiectului ca technology partner iar secțiunea DIGITALINATION este dezvoltată și cu ajutorul Institutului ASPEN România.
Suntem deschiși unor noi colaborări: aici.