DIGITALIZAREA ROMÂNIEI, SUMMIT TIMISOARA

DIGITALINATION | Digitalizarea statului, văzută de la Timișoara

6 months ago

7 min read

Salvează Video Mod Cinema

“Formularul online se depune la ghișeul 3” – e o glumă inspirată din realitate, care a intrat deja în folclor.

Din păcate, digitalizarea instituțiilor publice va continua să fie subiect de bancuri dacă la nivel local, regional și național, procesul nu va avea resursele (nu doar financiare, ci și umane), expertiza și atenția de care e nevoie în acest proces, deloc simplu.

Aceasta a fost premisa de la care a pornit, ca de obicei, dezbaterea organizată pe scena turneului IQ DIGITAL Summit.

De această dată, la Timișoara – unde am avut o nouă discuție cu numeroase reacții din public, moderată de expertul e-Guvernare al Upgrade 100, Radu Puchiu.

Cifrele seci ne arată că țara noastră se află pe ultimul loc în clasamentul digitalizării DESI, realizat de Comisia Europeană.

Dar parcă eram patria ultra-vitezelor la internet? Eram! Între timp, lucrurile s-au mai schimbat: nu mai suntem nici în top 10, nici 20. Ci pe poziția… 25.

Așa cum rar se poate vedea, din păcate, într-o dezbatere pe astfel de teme, pe scena IQ DIGITAL Summit Timișoara au urcat, fizic sau virtual, reprezentanți ai tuturor instituțiilor care ar putea și ar trebui să fie implicate într-un proces corect de digitalizare.

Summitul de la Timișoara e parte din proiectul IQ DIGITAL – un concept Upgrade 100 și George – BCR. Partener de tehnologie: VODAFONE

Pentru o discuție relevantă, am invitat reprezentanți din mediile politic, academic și administrativ – echilibrat, atât din punct de vedere geografic – cât și politic (regional / național / local, minister / primărie / academic + reprezentanți marcanți ai PSD, respectiv USR).

Mai exact, în ordinea în care au vorbit:

Bogdan Gruia-Ivan – Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării (PSD)
Sorin Maxim – Director general @ Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR VEST)
Dominic Fritz – Primarul municipiului Timișoara (USR)
Florin Drăgan – Rector al Universității Politehnice Timișoara.

Pentru că fiecare dintre noi visează la o relație cu statul care să presupună mai puține hârtii și, eventual, mai multe click-uri, scopul dezbaterii a fost acela de a afla ce se face în prezent pentru digitalizare, ce mai trebuie făcut și, mai ales, când.

320 de milioane de euro pentru digitalizarea a 30 de instituții

Ghișeele care în prezent sunt prilej de stat la coadă în instituții vor putea fi accesate direct de pe telefon în cazul a 30 de agenții guvernamentale și ministere.

Cum se va întâmpla acest lucru, a explicat noul Ministru al Digitalizării, Bogdan Gruia-Ivan (foto), via live-streaming.

În timp ce ministerul derulează proiecte care să taie 66% din birocrație pentru achizițiile din IT și alocă 500 de milioane de euro pentru securitate cibernetică, promisiunea de urmărit pentru primul trimestru al anului 2024 este cea a lansării ROeID.

Astăzi lucrăm foarte mult la partea de customer experience, pentru că s-au alocat foarte mulți bani pentru arhitectura hardware și software din spatele aceste interfețe, dar mai puține resurse pentru experiența consumatorului. Acolo este ținta principală. Să fie simplă de utilizat și pentru un copil de 12 ani care își ajută bunicul să își plătească facturile, și pentru cineva care nu este doctor în știință și tehnologie.

Poți citi aici mai multe despre identitatea digitală europeană.

Democrația, în pericol fără digitalizare

Într-un oraș de aproape 500.000 de locuitori, cum este Timișoara, relația cetățean-stat este mediată de autoritățile locale și, în multe cazuri, atârnă de firul de ață metaforic al interacțiunilor de zi cu zi.

Pentru primarul Dominic Fritz, digitalizarea acestei relații este o condiție pentru supraviețuirea democrației.

Democrația nu va putea supraviețui dacă o majoritate a cetățenilor nu mai cred în funcționarea instituțiilor statului.
Dacă, în viața ta privată ai acces la o lume facilă, digitală, dar atunci când interacționezi cu instituțiile publice ești aruncat în alt secol, asta subminează încrederea în stat sub o formă care pe termen mediu și lung e o amenințare reală.

Anul 2020, cel în care Dominic Fritz prelua mandatul de primar al Timișoarei, a fost anul în care oamenii de știință făceau descoperiri uimitoare (despre care poți afla mai multe aici). Ca, de exemplu, modalități de a folosi AI-ul în medicină.

În plus, ideea unui internet imun la hacking prindea rădăcini în laboratoare.

În primăria din orașul Revoluției, însă, a trimite mail-uri era ceva de domeniul fantasticului.

Astăzi, în Primăria Timișoara există o echipă dedicată de 10 IT-iști care implementează proiecte care ulterior vor deveni open source, astfel încât orice instituție din țară să aibă acces la ele.

“Digitalizarea instituțiilor ține de misiunea de a servi oamenii și democrația”, spune Dominic Fritz, explicând că upgrade-urile digitale din instituție își arată deja efectele benefice: digitalizarea a scăzut cu 50% consumul de hârtie și a făcut ca măcar jumătate dintre apelurile către primărie să fie preluate, după ce, anterior procentul de apeluri ratate era de aproximativ 90%.

🚩 Pentru 2024, Dominic Fritz a făcut o promisiune pe care merită să o urmărim și despre care vorbește aici.

Un efort regional pentru digitalizare

Pentru digitalizarea unei regiuni este nevoie în primul rând de viziune, așa cum a explicat Sorin Maxim, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR VEST).

Iar viziunea trebuie să vină din colaborarea mediului de business cu cel academic și, evident, cu instituțiile publice.

Este important ca firmele locale să fie conectate la această digitalizare și să ofere servicii nu doar prin vânzarea unei aplicații, a unei soluții sau a unui soft, ci să fie un partener pe toată durata procesului. Să aducă îmbunătățiri la proces și alte feature-uri.

ADR Vest are în plan patru linii de finanțare principale: zona de digitalizare a IMM-urilor, zona de servicii publice, unde viziunea este cea a unui portal regional care să integreze toate datele generate în regiune, o componentă de smart city și proiectul Digital Innovation Hub, care își dorește să ofere educația antreprenorială.

Digitalizarea nu există fără specialiști în IT, iar specialiștii în IT nu există în absența unui mediu academic performant și, mai ales, conectat la cerințele tehnologice din prezent.

Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnice Timișoara este de părere că o mai mare deschidere a mediului academic către oportunitățile din mediul privat va avea beneficii semnificative și, din acest motiv, le propune autorităților regionale un proiect care să unească Timișoara cu orașul vecin, Arad.

Nici universitățile din România nu s-au prea deschis foarte mult. Noi trăiam până acum în niște castele în care ne vedem de ale noastre, facem cercetare, publicăm niște articole și pare că nu ne interesează ce se întâmplă în comunitate. Nu mai e așa. Am putea fi folosiți mai mult. E valabil la nivel de țară, nu doar în Timișoara.

Ce mai avem nevoie, în opinia invitaților DIGITALINATION?

Implicarea tuturor celor aflați în jocul digitalizării, o bună colectare și gestionare a datelor, direcție comună asumată de toate mediile la toate nivelurile și răbdare cu proiectele care, într-un final, primesc finanțare și încep să fie implementate.

Iată dezbaterea integrală – via canalul de YouTube al Upgrade 100 – unde vă invităm să vă abonați:

CE E IQ DIGITAL?

Conceptul IQ DIGITAL a fost gândit de echipa Upgrade 100 alături de George – inovație BCR.

Proiectul educațional tip hybrid media cuprinde evenimente, podcasts, newslettere, online publishing, video short & long form – și e difuzat online, dar și la radio și TV, cu scopul de a sprijini procesele de digitalizare cu care se confruntă sectorul IMM, administrația publică și comunitățile locale din România.