„Puterea lui și”, prezentarea pe care speakerul internațional și scriitorul suedez Andreas Ekström a susținut-o în fața unei audiențe de peste 600 de oameni la IQ DIGITAL Summit Brașov, este un excelent eseu care ne ajută să înțelegem de ce există nevoia de democratizare a unui internet tot mai centralizat pe zi ce trece.
Mai mult, odată cu discursul său, conștientizăm și falsele conflicte ce ne înconjoară și care ne pot schimba radical lumea pe care o știm astăzi.
Acest articol punctează ideile principale din întreaga prezentarea a lui Andreas, inclusiv sesiunea de Q&A de la final. Prezentarea integrală este disponibilă aici doar pentru comunitatea IQ Digital. Te poți înscrie cu adresa de mail mai jos și automat vrei primi parola care îți dă acces la întregul material.
Doar un scurt rezumat video e disponibil - pentru toata lumea - AICI pe contul de Youtube Upgrade 100 [la care te invitam sa te abonezi].
În ciuda înfățișării de geek (n.r. tocilar) sau de tip „care a venit să schimbe tonerul de la imprimantă” – după cum singur se ironizează – Andreas este un reporter (vechea sa profesie) care relatează din viitor despre ce urmează să se întâmple.
Un job ceva mai dificil și mai riscant decât jurnalismul clasic, chiar dacă relatările se bazează pe fapte.
Strict formal, cărțile lui Andreas variază de la beletristică, până la cărți despre gastronomie, însă cele mai renumite titluri sunt acelea care abordează sociologia tehnologiei, dintr-o perspectivă cât mai obiectivă, cu un ochi pur jurnalistic. “The Google Code“, “On Finding” se mai găsesc în câteva exemplare iar recent publicata ”The Tyranny of Convenience” (oct 2022) încă își așteaptă versiunea în engleză, dar merită reținute.
Succesul analizei reportaj – ”The Google Code”, dar și carisma l-au propulsat pe scena internațională, devenind în scurt timp, cel mai renumit speaker suedez. Intervenția sa de la TEDx despre etica din spatele căutărilor Google a atras peste 1,6 mil. de vizualizări.
Din ce e alcătuită „PUTEREA LUI ȘI”?
De la bun început, Andreas ne descrie cele trei mari capitole ale „filmului” de o oră pe care l-a rulat pe scena IQ DIGITAL Summt Brașov. Acestea se referă la:
# starea de fapt a internetului de astăzi,
# falsele argumente care parazitează dezbaterea publică privind viitorul internetului și care ne pot oricând destabiliza lumea așa cum o știm astăzi,
# trusa de instrumente pe care o avem la îndemână pentru a mai repara câte ceva.
Introducere într-o lume polarizată: Ori sunteți cu noi, ori sunteți cu teroriștii!
Ieșind un pic din sfera digitalului, speakerul suedez observă că una din „bolile” lumii de azi este polarizarea excesivă: Partidul Democrat vs Partidul Conservator (din SUA), Andorid vs iOS, muzică electronică vs heavy metal etc.
Și poate cel care a sintetizat cel mai bine această stare de fapt este fostul președinte american George W. Bush care, imediat după atacurile de la World Trade Center de pe 11 septembrie 2001, împărțea lumea lumea în două tabere: „ori sunteți cu noi, ori sunteți cu teroriștii.” Evident, este un mod greșit de a pune problema.
Care să fie originile acestei tensiuni generale? Andreas crede că tot tehnologia e de vină.
În momentul în care au fost inventate limbajele de programare, logica binară a lui 1 și 0 a făcut ca totul să devină o chestiune de alb și negru. Or, în realitate, nuanțele de gri (o cromatică foarte populară în arhitectura suedeză) ar trebui să fie regula jocului.
Iar vestea bună e că europenii au capacitatea de a ajunge la un compromis la sfârșitul zilei.
[CAPITOLUL I] Internet – Starea națiunii
Andreas spune că, în principiu, există patru viziuni/ filosofii care ar putea modela internetul de mâine.
# The Silicon Valley style. Este o lume în care informația se vrea liberă, iar puterea se află în mâna antreprenorilor/ mogulilor tech.
# Internetul supravegheat din China. E un scenariu ușor apocaliptic în care guvernul decide ce e bine și ce e rău.
# Burghezia de la Bruxelles. Informația este liberă, însă corectitudinea politică este norma.
# Un internet strict mercantil (The world market ice cold cash web). Într-un asemenea univers totul e de vânzare, iar un buget de marketing nelimitat e sinonim cu puterea absolută.
Nu îmi place niciuna dintre aceste 4 filosofii despre stilul nostru de viață online, pentru că toate sunt închise, iar cheia lipsește.
Andreas Ekström, futurist, jurnalist tech și autor
Dar lucrurile nu au fost așa dintodeauna. Andreas își amintește că în anii ’90, când a deschis primul browser Netscape 2.0, internetul trăia o perioadă romantică în care utilizatorii navigau liniștiți ca și cum ar fi făcut surf pe un ocean albastru.
Astăzi toată lumea are ceva de vânzare, iar internetul a devenit un univers centralizat, condus de o mână de companii din Silicon Valley, temă pe care Andreas o detaliază în sesiunea de Q&A.
Iar mercantilizarea excesivă nu e singurul pericol care paște internetul viitorului. Reguli statale tot mai stricte (venite din culturi care trebuie respectate, de altfel) s-ar putea transforma în frontiere asemeni celor din lumea reală, pe care utilizatorii le vor „trece” pe bază de buletin.
Ar fi, desigur, o lume absurdă – sinonimă cu sfârșitul internetului deschis.
Când cineva spune „hai să reglementăm, hai să închidem, hai să oprim, hai să limităm”, e de datoria voastră să spuneți „chiar este nevoie de asta”?
Andreas Ekström, futurist, jurnalist tech și autor
Dezbaterea autentică pentru ideea de internet deschis, al compromisului rămâne singura soluție.
[CAPITOLUL II] 5 exemple de false conflicte care alterează dezbaterea
Un exemplu la îndemână pentru a ilustra ceea ce înțelege Andreas prin acest fals conflict este deja clasica întrebare: ar trebui Trump să aibă un cont Twitter sau asta ar trebui reglementat? Răspunsul lui Andreas este că, de fapt, alta este problema: decizia se află în mâna unui singur individ – Elon Musk, proprietarul Twitter.
Memorabil în demonstrarea acestei teorii a echilibrului este situația celor de la Ayn Rand Institute, think tank american, susținător al politicilor neintervenționiste – „statul ar trebui să lase să moară business-urile proaste”, care, în perioada pandemiei, în ciuda acestor principii fundamentale, a solicitat ajutor financiar din partea guvernului.
Momentul respectiv e descris de speaker drept „ziua în care satira a murit” și un bun prilej pentru a ne reaminti de „puterea lui și”.
Un alt conflict demontat este acela între abordările globaliste (imperialismul corporațiilor multinaționale) și discursul naționalist (din perspectiva imigranților care reprezintă un pericol pentru societate, dificil de asimilat și cu un ridicat potențial de alterare a comunității în care vin).
În opinia lui Andreas, ”local” și ”global” pot coexista în perfectă complementarietate. Există proiecte, companii, servicii exclusiv locale, și cauze care nu pot fi tratate decât global – precum schimbările climatice.
Andreas însuși oferă exemplul unor refugiați sirieni, deveniți prieteni, o dată cu mutarea în Suedia, care, înainte de război erau mai degrabă TAN și ulterior s-au reașezat într-o zonă conceptuală moderată.
Miracolul e că acasă, în Suedia, s-a împrietenit cu niște refugiați din Siria care, până să fie loviți de război, erau foarte TAN, iar acum sunt în zona gri despre care menționam anterior.
Precizare: cultură provine de la forma de participiu (cultum) a verbului latin „colere” care înseamnă, printre multe altele, a trăi împreună și a cultiva pământul.
Cultura nu exclude legea, ci ambele concepte se întrepătrund, se completează.
Spre exemplu, business-urile care operează în segmentul de “gig economy” (n.r. muncă independentă) cum sunt Uber, Glovo, Tazz șamd, ar putea spune că nu au nevoie de reglementare pentru că ele fac parte dintr-o cultură a gig economy sau a ride sharing-ului, însă, în realitate, cei care prestează servicii în numele acestor companii au nevoie de reglementarea acestor noi afaceri și a modului de lucru.
Desigur, pentru cineva care a trăit multă vreme sub dictatură, cum e poporul român, antiteza de mai sus e evidentă. În schimb, pentru un suedez ca Andreas, care s-a născut într-o țară prosperă și liniștită de vreo 200 de ani încoace, lucrurile stau altfel. Într-un asemena cadru, oamenii sunt obișnuiți să asculte de autorități pentru că acestea din urmă au luat în majoritatea cazurilor decizii foarte bune pentru ei.
Speakerul ne amintește că Statul poate însemna nu doar opresiune, ci și o școală, o universitate sau un spital cu servicii bune. Asta, într-o democrație funcțională, bineînțeles.
Pont: de-a lungul anilor, Andreas a descoperit o formulă magică prin care autoritatea – de orice fel – poate fi contestată delicat și fără cocktailuri Molotov. De fiecare dată când vi se comunică o decizie neplăcută, puteți întreba pe un ton nevinovat: „ar putea să existe și o altă cale?”
Este important ca această relație autoritate vs anti-autoritate să existe într-o democrație funcțională, altfel putem vorbi de orice altceva, dar nu despre un Stat ghidat de “vocea poporului”.
La succes putem ajunge atât printr-o cultură a secretului, cât și prin deschidere totală. Dar există un “dar”.
Apple are atât de multe patente încât dacă le-ai pune unul peste altul ai face o stivă de la podea până la tavan. Pe de altă parte, Tesla nu are patente și nu se teme de concurență, pentru că se încrede în sine, în reputația de brand și în avantajul primului venit.
În acest punct, prezentarea a luat o turnură personală și foarte emoționantă.
Andreas a povestit cum, cu ani în urmă, a fost diagnosticat cu o boală de ficat incurabilă. A aflat vestea cu o săptămână înainte să i se nască al treilea copil.
A decis să-și expună povestea în public și să facă advocacy pentru donarea de organe. Acum doi ani a făcut transplant de ficat cu succes și se poate bucura din nou de viață, pentru că cineva care nu mai avea nicio șansă a aflat povestea sa și i-a donat un nou ficat.
Și vă întrebați de ce sunt atât de intim așa dintr-o dată, de ce vă spun toate astea. Pentru că m-am decis să îmi fac publică boala, să nu ratez nicio șansă să militez pentru donarea de organe.
Andreas Ekström, futurist, jurnalist tech și autor
Morala: transparența joacă un rol foarte important pentru evoluție și poate chiar salva vieți în feluri în care nici nu le putem imagina. Vezi cazul companiei suedeze Volvo care și-a făcut publice rezultatele cercetărilor în domeniul siguranței pasagerilor, gest datorită căruia toate mașinile de astăzi au (obligatoriu) centură cu prindere în trei puncte.
Și un ultimul gând pe subiect: dacă Andy Worhol spunea cu ani în urmă cu fiecare vrea să fie celebru pentru 15 minute, Andreas a găsit un grafitti cu următorul mesaj: „în viitor, fiecare va vrea să fie anonim preț de 15 minute.”
[CAPITOLUL III] Care sunt instrumentele care ne pot ajuta să gândim în nuanțe de gri
În general, suntem înclinați să spunem adesea că adminsitrația Uniunii Europene e ineficientă și care ar face bine să împrumute din agilitatea sectorului privat.
Poate fi adevărat, dar și sectorul privat ar trebui să fie mai smerit legat de ceea ce înseamnă cu adevărat administrația, dacă aceasta funcționează cum trebuie.
Andreas Ekström, futurist, jurnalist tech și autor
Revenind la exemplul Suediei, chiar dacă sunt și acolo multe zone care trebuie reformate, Andreas își amintește că în timpul unei crize guvernamentale prelungite (4-5 luni), a fost mândru să-i povestească unui belgian că activitatea de zi cu zi a țării nu a fost afectată câtuși de puțin.
Asta se datorează unei culturi a funcționarului public adânc încetățenită. Din această perspectivă, nu mai e o surpriză că Suedia e patria unor branduri globale ca Volvo, Spotify sau IKEA.
Ghid în 4 pași
Andreas a creat un ghid în 4 pași care ne ajută să luăm decizii înțelepte atunci când pornim un proiect:
# Investigația. E vorba de cercetarea faptelor, de documentare (indiferent de cât de mult durează) pentru a identifica probleme reale și soluții eficiente. Contraexemplu: rețeaua socială Clubhouse s-a bucurat de un mare succes doar șase luni, dovadă că nu a identificat o problemă reală.
# Negocierea. Este o etapă în care se caută răspunsuri la întrebări fundamentale: cine va plăti pentru produsul sau serviciul nostru? E nevoie de permisiune din partea guvernului?
# Langbank. Nu e o eroare de scriere, ci e un cuvânt suedez care se referă la reevaluarea procesului.
# Compromisul care, odată atins, are în viziunea lui Andreas o putere echivalentă cu cea a Sfântului Graal.
Inovația, pe scurt: Inovăm ceva WOW pentru o vreme, apoi o luăm de la capăt
Tot acest proces poate părea greoi, dar are mare avantaj că implică întreaga echipă în crearea unui proiect. Și, în plus, nu se știe niciodată de unde poate veni o idee strălucită.
Își mai amintește, în contextul unei istorii fericite, pe care presa și canalele de distribuție a presei le-a avut timp de 500 de ani, despre modul în care se raporta la nevoie de inovare în această industrie. Andreas, reamintind perioada în care resimțea tot mai acut această necesitate, relatează discuția avută cu un director de media, căruia îi spunea că viitorul inovării se poate raporta foarte ușor la povestea fax-ului de altădată.
Foarte, pe scurt, faxul – inventat în 1982 – a fost un instrument perfect timp de 13 ani până la popularizarea emailului. Tehnologiile ne ajută, dar au un caracter efemer, altele și alte apărând la orizont.
Leadership-ul, arta de a pune pasul pe o piatră care nu se va scufunda chiar imediat
Până la urmă, „leadership-ul este arta de a pune pasul pe o piatră care nu se va scufunda chiar imediat”.
Sensul citatului care îi aparține lui Ekström senior, fost profesor, e că niciodată nu ai un teren solid sub picioare și, înainte ca piatra să se scufunde, trebuie să găsești următorul punct de sprijin.
La final, Andreas a oferit un moment de poezie suedeză. Sunt cinci versuri ale poetului Tomas Tranströmer la al căror sens vă puteți gândi și după ce ați terminat de citit acest text:
Două adevăruri s-au apropiat unul de celălalt/
Unul vine din interior/
Unul vine din exterior/
Și în locul unde se întâlnesc/
Avem șansa să ne vedem pe noi înșine.
Tomas Tranströmer, poet suedez
Q&A: „Acesta nu este internetul pluralist pe care mi l-am dorit”
Care sunt adevăratele conflicte pe care ar trebui să le discutăm?
AE: Cred că cea mai mare problemă pe care o avem acum este că nu negociem îndeajuns termenii societății noastre digitale, pe plan global.
Suntem pe punctul să pierdem internetul global. Iar internetul global a fost o așa promisiune pentru generația mea – sunt născut în 1975 – și, știți, ușile se deschideau către lume. Mă gândeam că va fi așa de interesant și de pluralist.
Acum avem Google, Amazon, Microsoft – știți, cinci sau zece companii. Totul este controlat ca și cum Euopa ar avea o pătură udă și veche pe cap.
Acesta nu este internetul pluralist pe care mi l-am dorit. Trebuie să vedem cum reușim ca sectorul public să lucreze cu sectorul privat și să facă societatea accesibilă pentru toată lumea.
Cum încurajăm statul să se implice în călătoria digitalizării?
AE: Democrația este un verb. Democrația e ceva ce facem: să participăm la toate alegerile. De fiecare dată când cineva își dorește un reprezentant local sau de sindicat, se gândește că are treburi și atâtea de făcut.
Nu, nu exprimă-ți votul, implică-te, pentru că (te gândești) că nu contează că selectezi deșeurile, că nu contează că votezi, că nu contează că preferi o mașină electrică uneia cu motor termic, dar de fapt contează. Pentru că împreună suntem parte dintr-un sistem.
Trebuie să avem încredere în contribuția individuală.
Ai spus că oamenii își vor dori să fie incognito 15 minute. De ce?
AE: E din ce în ce mai greu să rămâi neconectat. Acum ceva vreme, o revistă americană a scris un ghid despre cum să-ți trăiești viața fără să fii urmărit.
Era despre cum să-ți iei o cutie poștală fizică așezată pe proprietatea altcuiva, unde să-ți ții corespondența, cum să te muți dintr-o parte în alta. Este extrem de dificil, desigur.
În multe țări fiecare om are un cod de asigurat care este indispensabil oricărui sistem de sănătate. (…). Cred că anonimatul trebuie să ne protejeze alegerile religioase, relațiile personale (dragoste, sex, identitatea sexuală), toate aceste lucruri care tradițional sunt considerate private. Acestea sunt zonele unde e nevoie să fim vigilenți să ne asigurăm că protejăm dorința oamenilor de a fi acolo unde vor să fie și să aibă o zonă privată.
Alte întrebări – la care găsiți răspunsuri în prezentarea integrală
->> De ce să nu căutăm soluții prin care toată lumea câștigă în loc să facem compromisuri?
->> Cum putem încuraja educația continuă?
->> Ce credeți despre web3, internetul descentralizat?
->> Ce sfaturi aveți pentru adolescenți?
Rezumatul prezentării lui Andreas Ekström este aici.
Intră în comunitatea noastră să vezi materialul integral, nu doar rezumatul de pe YouTube!
Dacă ești membru IQ DIGITAL deja și/sau ai fost la Summit-ul din Brașov folosește parola primită pe email și vezi toată producția realizată de Upgrade 100 și George / BCR + Vodafone – technology partner mai jos.
- Dacă nu ești membru, te poți înscrie aici, via email:
După abonare vei primi pe loc o parolă pentru conținutul exclusiv, destinat membrilor. Tot ce ai de făcut e să îi dai copy/paste în câmpul Password de mai jos și să te bucuri apoi de materialul integral!
CE ESTE IQ DIGITAL?
Proiectul educațional tip hybrid media cuprinde evenimente, podcasts, newslettere, text și video short & long form și e difuzat online dar și la radio și TV pentru a sprijini astfel procesele de digitalizare cu care se confruntă sectorul IMM, administrația publică și comunitățile locale din România.
VODAFONE România s-a alăturat proiectului ca technology partner iar secțiunea DIGITALINATION este dezvoltată și cu ajutorul Institutului ASPEN România.
Suntem deschiși unor noi colaborări: aici.