Suntem pregătiți pentru viitor, pentru o lume care, așa cum ne-o indică tendințele curente, va fi radical diferită de cea pe care o cunoaștem?
La IQ DIGITAL Summit Oradea, cunoscutul speaker britanic Riaz Shah, profesor de inovare și leadership la Hult International Business School (și fostul lider al inovației în cadrul gigantului global EY), a explicat de ce, în această fază de tranziție, e mai important să punem întrebările potrivite decât să ne amăgim că dispunem de răspunsuri sigure.
- Aici puteți parcurge un portret complet al expertului
Care sunt singurele țări din lume unde nou-născuții sunt mai mulți decât decedații? Care e legătura dintre îmbătrânirea populației și valurile de imigranți?
Cum se schimbă societatea odată cu prelungirea speranței de viață și cu automatizarea multor activități de la job? Cum ar trebui să reacționeze companiile la solicitările angajaților de a ține cont de viața personală?
Discursul lui Riaz Shah s-a axat pe ideea de schimbare: cum afectează schimbarea fiecare aspect al vieților noastre, de la economie la demografie, de la muncă la viața socială.
Pe parcursul unei prezentări care a durat circa o oră – integral, aici – , Shah a interacționat continuu cu publicul orădean, surprinzându-l și chestionându-i certitudinile.
DE CE PERCEPEM, ERONAT, CĂ LUMEA E MAI REA DECÂT ESTE?
Shah a început discursul său cu o afirmație contraintuitivă: lumea este, de fapt, un loc mai bun.
Reducerea sărăciei, creșterea accesului la educație și la servicii de sănătate, precum și diminuarea inegalităților la nivel global ne indică un progres remarcabil.
E foarte ușor să uităm aceste câștiguri tangibile, deoarece conversația publică e dominată de un pesimism general, alimentat de războaie, pandemii și crize climatice.
Shah spune că aici intervine efectul Dunning-Kruger: în acest caz, vedem mai degrabă răul fiindcă mulți dintre noi supraestimăm cunoașterea pe care o avem despre situația globală și suntem înclinați să judecăm doar prin prisma propriilor experiențe.
Suntem prizonierii perspectivei noastre limitate, alimentați de bule informaționale și filtre mediatice.
Acest efect se amplifică pe rețelele sociale, unde zgomotul de fond al opiniilor nepregătite sau incomplete creează haos și polarizare.
Din acest motiv, suntem tentați să vedem lumea prin lentilele pesimismului – iar asta e o piedică în calea dezvoltării noastre personale, dar și a business-ului în care suntem implicați.
▶️ Profesorul britanic a realizat, pe scenă, un experiment edificator în acest sens. Puteți vedea momentul aici și puteți să aflați cât sunteți de “biased”, la fel cum au procedat și cei din sală: testul este aici.
Nu vă spunem mai mult: dar vă lăsăm să aflați de ce a dat publicul din sală răspunsuri mai ales greșite.
O planetă în schimbare și O crizĂ demografică tăcută
Shah a mai atras atenția asupra unei probleme mai puțin discutate, dar la fel de periculoasă: scăderea natalității în majoritatea țărilor dezvoltate ale lumii, și cu precădere în Occident.
Pe măsură ce populațiile îmbătrânesc, iar numărul celor care intră pe piața muncii scade, sistemele sociale sunt puse sub o presiune enormă. Iar România nu stă bine deloc la acest capitol.
Iată cum explică asta speakerul IQ Digital Summit, pe scurt:
Fără o populație tânără, cine va susține economia? Cine va plăti pensiile generațiilor viitoare?
Care sunt țările cu spor natural pozitiv și cum rămân performante țările cu spor natural negativ?
O planetă cu prea puțini copii este condamnată să îmbătrânească și riscă să se prăbușească sub povara propriilor promisiuni nesustenabile.
Profesorul a fost surprins să constate că o parte din publicul prezent în salâ a ridicat mâna pentru a confirma că e o veste bună că populația României scade.
Altfel spus, umorul românesc l-a învins, pentru câteva secunde, chiar și pe cel britanic. Iată momentul:
Tehnologia, o sabie cu două tăișuri
Un alt punct crucial pe care Shah îl subliniază este evoluția tehnologică exponențială.
Tehnologiile emergente, de la inteligența artificială la biotehnologie, promit să ne prelungească viața, să transforme felul în care muncim și să redefinească relația noastră cu mediul.
Promisiunile viitorului? Să trăim până la 120 de ani, să mâncăm carne crescută în laborator și să ne conectăm mental cu mașinile. Sună ca un scenariu SF – dar este mult mai aproape de realitate decât ne-am putea imagina.
Însă acest viitor vine cu prețul său. Automatizarea rapidă a muncii nu doar că va elimina joburile repetitive, dar va pune în pericol milioane de joburi care, până acum, erau considerate sigure.
De la funcționarii bancari la șoferii de camioane, niciun domeniu nu este imun la această revoluție. Este nevoie de reprofesionalizare, de o nouă paradigmă a muncii, în care oamenii care nu se adaptează riscă să fie lăsați în urmă.
Una dintre întrebările cele mai importante este aceasta: poate sistemul nostru educațional, rigid și lent, să țină pasul?
Venitul universal garantat, o soluție?
Riaz Shah susține că modelul tradițional al vieții, împărțit în educație, carieră și pensionare, trebuie regândit în contextul lumii moderne.
În viziunea sa, un om de 60 de ani (Shah are 62) nu ar trebui să fie privit ca apropiindu-se de finalul carierei, ci mai degrabă în culmea experienței sale profesionale.
Astăzi, longevitatea și sănătatea extinsă le permit oamenilor să fie productivi pentru o perioadă mult mai mare, motiv pentru care Shah propune o abordare flexibilă, în care educația, munca și timpul liber să fie integrate armonios pe tot parcursul vieții.
Această paradigmă le-ar permite oamenilor să rămână împliniți și productivi atâta timp cât sunt activi și sănătoși, eliminând presiunea unei cariere liniare și permițând o evoluție continuă.
În plus, evoluția tehnologiei ar putea să mai producă încă o consecință bună pentru omenire: normalizarea venitului universal garantat, un fel de “pensie” cu adevărat specială – ca o consecință a înlocuirii unor joburi și a supra-taxării muncii executate de roboți.
Iată ce crede Shah:
Riaz Shah a mai subliniat și că angajații de azi valorizează autonomia și libertatea de a-și modela propriul parcurs profesional, iar companiile care vor înțelege și adopta aceste schimbări vor avea mai multe șanse să își păstreze talentele.
La fel cum programul de 8 ore pe zi a devenit normă în urma presiunilor sociale de la începutul secolului XX, va fi nevoie ca organizațiile să găsească soluții pentru a integra noile solicitări ale oamenilor, creând un mediu de lucru care să fie nu doar eficient, ci și adaptabil și empatic.
Vom trăi mai mult. Dar și mai bine?
Shah a propus o viziune asupra viitorului care este simultan optimistă dar, pentru unii dintre noi, și înspăimântătoare.
Lumea se schimbă într-un ritm rapid și inevitabil, dar întrebarea rămâne: ne putem adapta la acest viitor? Sau vom fi, așa cum ne avertizează efectul Dunning-Kruger, prea siguri pe noi și prea ignoranți pentru a înfrunta o realitate care nu mai seamănă cu trecutul?
Așa cum vedem cu fiecare criză globală, fie ea climatică, economică sau socială, suntem într-un punct de inflexiune. Viitorul este plin de promisiuni, dar și de pericole.
Suntem dispuși să îmbrățișăm schimbarea? Sau vom fi împinși, fără voia noastră, într-o lume pe care nu o mai putem controla?
Vom trăi mai mult, mai bine și vom putea crea viață din celule stem – vom putea recrea animalele de companie favorite și vom putea altera genomul uman pentru a avea calitățile dorite –, dar…
Riaz Shah, Professor of Practice for Innovation & Leadership, Hult International Business School a avut și un mesaj puternic pentru lideri, în general:
”Ca ființe umane, ne place certitudinea, ne place să știm ce urmează să ni se întâmple. Acesta nu este un sentiment confortabil. Și este chiar mai cumplit dacă ești un lider.
Ca lider, poate pentru prima oară în istorie, nu deții răspunsurile. Însă nici nu trebuie să deținem răspunsurile, ci întrebările corecte. Trecerea de la a da răspunsuri și a formula declarații la a pune întrebările potrivite este tocmai cheia supraviețuirii și poate chiar a succesului în această nouă eră.”
⏯️ Iată mai jos un fragment din prezentarea susținută de Riaz Shah pe scena IQ DIGITAL Summit Oradea.
Iată trimiteri spre principalele capitole:
⏯️ 00:05: World’s Star Trek future
⏯️ 01:45: Our world is changing faster than ever: here’s why
⏯️ 02:42: Quiz: why are we biased?
⏯️ 05:00: The Dunning Kruger effect
⏯️ 06:18 Shrinking population
⏯️ 08:36 Birth rates around the Globe
⏯️ 11:35 Understanding world population distribution
⏯️ 12:31 Old vs young. Which are you?
⏯️ 13:48 Romania’s demographics: what’s to be worried about
⏯️ 16:39 Skills & workforce. The talent shortage
⏯️ 18:30 Work flexibility
⏯️ 19:00 How much time do we spend on social media?
📍 Members Only. Prezentarea integrală (cu o durată de 55 de minute) este disponibilă doar pentru comunitatea IQ Digital.
Dacă ești membru, ai parola pe e-mail deja. Dacă nu ești membru încă, te poți înscrie pe loc, via email:
După abonare, vei primi o parolă pentru conținutul exclusiv, destinat membrilor.
Tot ce ai de făcut apoi este să o folosești în câmpul Password — și să te bucuri de materialul integral, publicat aici.
ℹ️ Ce mai conține masterclass-ul?
21:00 We’re living multiple Guttenberg moments at once / 22:12 Food of the future 25:40 Are we going to live forever? 28:25 Revolutions in tech 29:23 AI is taking over 31:20 What’s real & what’s not? 33:17 AI vs humans – jobs vs tasks vs skills 40:00 We need to rethink how to live our lives 41:45 50 reasons not to change 43:25 How to cope with disruption 48:30 Crisis – danger or opportunity? 50:50 Is the future a threat? How to train for it?
ℹ️ CE ESTE IQ DIGITAL?
IQ DIGITAL e un concept gândit de echipa Upgrade 100 alături de George – inovație BCR. Puteți citi aici mai multe detalii.
- Proiectul educațional hybrid media cuprinde evenimente, podcasts, newslettere, online publishing, video short & long form – și e difuzat online, dar și la radio și TV, cu scopul de a sprijini procesele de digitalizare cu care se confruntă sectorul IMM, administrația publică șicomunitățile locale din România.
| VODAFONE România s-a alăturat proiectului ca technology partner.
| Secțiunea DIGITALINATION e dezvoltată și cu ajutorul Institutului ASPEN România.
Comentează